Salut Prieteni. Daca la un acvariu relativ mic, sub 100 litri, un filtru extern destul de maricel face fata, altfel stau lucrurile la un acvariu maricel, undeva peste 200 litri. Eu am 3 acvarii de 240 litri fiecare si consider din experienta mea ca un singur filtru nu face fata, oricat de mare este acel filtru extern ( exclud aici masivul Fluval FX6 sau Eheim 2080 ). Doua filtre externe de capacitate mare la un acvariu peste 200 litri este mai mult decat ideal, mai ales daca pe unul dintre filtre mai ai si un reactor co2 tip Bitanu asa cum am eu. Atunci cand ai doua filtre externe pe un acvariu, nu iti mai este teama de un schimb masiv de apa de 80%, nu iti mai este teama cand speli un filtru extern si pierzi toate bacteriile. Se spala cate un filtru extern, ideal macar o pauza de 1-2 luni intre curatiri. Doua filtre externe iti asigura o maxima filtrare, eu personal niciodata nu aspir substratul la acvariile mele. In aceste filtre intra suficient material filtrant de calitate cat sa ai un acvariu plantat de vis.
O problema des intalnita la acvaristi este ca se uita dupa debit litri/ora, cea ce e cam eronat. Ne trebuie filtre externe cu canistre mari in care putem baga cantitati mari de material filtrant, materialul filtrant curata apa si nu debitul. Sigur ca la filtrele cu canistre mari avem si debit, dar sunt destul de dese cazurile de filtre cu debit mare si canistre mici. In comert exista niste parametrii scrisi de producator, printre care si faptul ca acel filtru este bun, sa zicem, pentru un acvariu intre 150-300 litri sau acel filtru este bun pentru un acvariu de pana la 300 litri. Noi ca acvaristi nu trebuie sa ne raportam la maximul scris, asta vor producatorii sa ne induca, ci sa gandim ca acel filtru il socotim de 3 ori mai putin, adica daca spune ca este bun pentru un acvariu de 300 litri maxim…noi il luam pentru un acvariu de 100 litri maxim. Filtrare este foarte importanta intr-un acvariu, iar din punctul meu de vedere, la un acvariu de peste 50 litri ne trebuie neaparat filtru extern. Pe langa lumina si fertilizare, filtrarea joaca un rol important. Ne auzim pe data viitoare, pana atunti va sun doar atat” cand ceva merge bine in acvaristica, nu schimba acel bine ‘
Vreau sa intelegeti exact de ce anume am eu acvariile masiv plantate, de ce folosesc intodeauna fierul chelat DTPA impreuna cu fertilizarea completa si cat de important e schimbul de apa saptamanal 50% din masa apei.
Controlul algelor tine aproape in totalitate de controlul nutrientilor din apa. Un singur lucru trebuie sa fie clar insa! Nu este acelasi lucru cand vine vorba de tinerea sub control a algelor intr-un acvariu plantat si intr-unul neplantat.
Acvariile neplantate: excesul de nitrati, fosfati si nivelul ridicat de amoniac va duce la o adevarata explozie de alge. Hranirea in exces si schimbarea apei la intervale prea mari de timp sunt motivele unei ape de proasta calitate din acvariu. Schimburile de apa saptamanale sunt cea mai buna solutie pentru reducerea nutrientilor. Amoniacul (NH3), amoniul (NH4) si nitritii (NO2) ar trebui sa fie cat mai aproape de 0 ppm. Nivelul nitratilor (NO3) trebuie pastrat in jurul valorii de 10ppm (o cantitate mai mare de 40ppm este deosebit de periculoasa pentru pestii si nevertebratele din acvariu). Nivelul fosfatilor (PO4) ar trebui pastrat sub valoarea de 0.5 ppm, iar luminile nu trebuie lasate aprinse mai mult de 10 ore pe zi. Tineti cont de faptul ca algelor le place foarte mult lumina puternica si de aceea trebuie sa pozitionati acvariul departe de geamuri pentru a evita contactul direct al luminii solare cu acvariul. Lumina solara care bate direct pe acvariu va duce din nou la o adevarata invazie a algelor. In combaterea algelor va puteti folosi de o armata de mancatori de alge (SAE, Otocinclus, creveti, ancistrus, moly, s.a.m.d.)
In cazul acvariilor plantate este putin mai complicat pentru ca nu este vorba doar de ingrijirea optima a pestilor ci si despre ingrijirea plantelor. Este adevarat ca plantele vor consuma din amoniac/nitrati/fosfati si vor ajuta la pastrarea calitatii apei, dar ce faceti cand dintr-o data treceti prin experienta unei invazii cumplite de alge? Va intrebati ‘cum este posibil’?.
Sa incepem cu faptul ca si plantele si algele au nevoie de aceleasi substante nutritive pentru a se dezvolta. Dezechilibrul dintre lumina, Co2, Macro si Micro elemente va duce la o dezvoltare a algelor. Veti vedea ca atunci cand toate aceste componente sunt bine echilibrate, plantelor le va fi mult mai usor sa consume substantele nutritive din apa decat algelor. Plantele cu un ritm de dezvoltare rapid sunt foarte renumite pentru pastrarea algelor la distanta prin simplul fapt ca pot consuma o cantitate mare de substate nutritive intr-un timp scurt. Cand insa, doar un element din aceste substante nutritive este redus, plantele isi vor reduce metabolismul si vor incepe sa moara. Desigur ca plantele vor afisa simptome de carenta cum sunt frunzele galbene si gaurile din acestea. Nu este suficient sa adaugati cateva plante cu crestere rapida pentru a castiga lupta cu algele, fiind nevoie, dupa cum am mai spus, de un nivel bine echilibrat de substante nutritive. Din momentul ce algele sunt adevarati devoratori de substante nutritive si o forma de viata mult mai simpla decat plantele, acestea vor profita din plin de un sistem dezechilibrat. Asadar singurul lucru pe care trebuie sa il facem este sa ne asiguram ca plantele au cantitatea optima de lumina, CO2, Macro si Micro nutrienti. Regimul de fertilizare depinde de cat de puternic este iluminat acvariul.
Acvariile slab luminate au intre 0.3 si 0.6 W pe litru. O metoda foarte ieftina de implementare a unui sistem CO2 este cea cu drojdie si zahar. O sticla preparata cu aceasta reteta ar trebui sa ajunga la un acvariu de 100 litri 2-3 saptamani.
Observatie! Pentru ca fierul (Fe) este cel mai important element dintre micronutrienti, iar cea mai buna optiune este fierul chelat.
In acest tip de acvariu, plantele cu tulpina vor trebui tunse saptamanal sau o data la doua saptamani. De asemenea este foarte important sa schimbati saptamanal 50% din apa acvariului. Aceste schimburi vor limita adunarea de la saptamana la saptamana a substantelor nutritive.Dupa schimburile de apa, aceasta trebuie fertilizata cu fertilizanti lichizi. Cel mai recomandat este sa fertilizati apa din acvariu zilnic. Daca fertilizati acvariul doar la intervale de o saptamana, cel mai probabil, plantele vor ramane fara substante nutritive in a doua parte a saptamanii, perioada in care plantele se vor chinui sa supravietuiasca (algele favorizeaza aceste conditii de dezechilibru).
Acvariile intens luminate au 1W/litru sau chiar mai mult, iar pentru aceste acvarii este nevoie de cat mai mult CO2 si nutrienti pentru a satisface ‘pofta’ plantelor. Sistemele presurizate sunt un lucru absolut necesar si trebuie sa investiti intr-un astfel de sistem daca doriti sa pastrati algele la distanta si sa aveti in acvariu o vegetatie luxurianta. Totul este asemanator cu acvariile slab luminate, dar este nevoie de o cantitate dubla, daca nu chiar tipla de fertilizanti. Un alt aspect important in aceste acvarii intens luminate, este monitorizarea CO2, care ar trebui mentinut in jurul valorii de 30ppm. Se pare ca in 95% din acvariile in care valoarea CO2 s-a mentinut la aceasta valoare (30ppm), algele au fost indepartate. In ambele tipuri de acvarii, nivelul nitratilor ar trebui mentinut la o valoare de 10-15 ppm, iar fosfatii la o faloare de 0.5 ppm. Desigur ca mancatorii de alge ca SAE, Otto, crevetii Amano si multi altii sunt recomandati si in acest tip de acvarii
Tunderea plantelor va face bine deoarece va ajuta sa creasca noi plante si va stopa frunzele vechi sa se descompuna si sa polueze apa. Tineti cont de faptul ca in acvariile slab luminate, limitarea fertilizarii este un lucru corect, dar acesta este deosebit de gresit in cazul acvariilor intens luminate. Daca intretineti un acvariu in care intensitatea luminii depaseste 1W/litru este recomandat sa schimbati saptamanal 50% din apa.
De ce am eu cate doua filtre de putere mare la fiecare acvariu?
Eu consider ca toate cele 3 acvarii de cate 240 litri fiecare, sunt acvarii medii ca si capacitate. Fiecare acvariu are cate doua filtre de putere mare, pline cu material filtrant de calitate : Matrix, siporax, piatra ponce, substrat pro, etc. O sa incerc in aceasta postare sa lamuresc de ce cred eu ca asa este corect si mai bine pentru acvarii plantate.
S-a creat un mit ca acvariile cu multi pesti sunt cele au nevoie de filtrare mare, deoarece pestii creaza mizerie multa. Nu e total adevarat, eu cred cu tarie ca un acvariu masiv plantat poate crea mai multa mizerie decat un acvariu cu pesti mai multi. In timp mi-am dat seama ca asta e cea mai buna solutie pentru acvariile masiv plantate, deoarece plantele au nevoie de o apa curata pentru o fotosinteza buna. Intr-o masa mare de plante nu exista curenti ca intr-un acvariu cu putine plante, iar in acele zone fara curenti se aduna mizerie multa ce nu poate fi absorbita de sorbul filtrelor. Plantele pot lasa o mizerie enorma, sunt inevitabil destul de multe frunze care se descompun, la care se mai adauga si mizeria vietatiilor. Se pot configura in acvariu in asa fel ca in amandoua partiile pe lungime sa avem cate un sorb, asa evitam colmatarea acvariului in acea parte unde nu ar exista sorb.
Un alt aspect important este schimbul de apa, iar cand faci un schimb de apa de minim 50% cum fac eu , cele doua filtre te ajuta enorm. Cand facem mentenanta filtrelor, este indicat sa se faca la o luna distanta si asa sigur nu riscam o deciclare sau probleme in acvariu, in acea mentenanta se arunca miliarde de bacterii benefice. La inceputuri am avut si eu doar cate un filtru si ma nemultumea acea filtrare deficitara, dar in momentul cand am bagat al doilea filtru era o schimbare in bine. Doua filtre pot face si o valurire mai buna la suprafata, iar acel biofilm dispare. Eu nu am in nici-un acvariu biofilm , asta in conditiile in care nu folosesc schimmer.
Mai trebuie luat in calcul si sistemul co2, la mine reactorul de dizolvare co2 este pus pe iesirea unuia din filtre, iar asta reduce destul de mult debitul. Pentru un acvariu cu un singur filtru, reactorul co2 poate afecta filtrarea.
O filtrare buna va ajuta la o mentenanta buna, eu personal nu aspir niciodata acvariile, nici nu as putea face asta la cum sunt plantate. Plantele adora apa curata, lumina patrunde mai bine si asa avem fotosinteza buna. Dar in tot ce am spus acum, cel mai important este o calitate a apei foarte buna, acele bacterii benefice ne ajuta enorm, urmata desigur de o claritate care face ca acvariul sa arate plin de viata. Ne auzim data viitoare, dar pana atunci motto-ul meu este “cand ceva merge bine in acvaristica, nu schimba acel bine “
Cand anume trebuie curatate filtrele externe ?
Cel mai bun indiciu este debitul filtrului, se considera ca atunci cand debitul scade sub jumatate de cat era initial atunci filtrele trebuie spalate si curatate. Un alt indiciu ar putea fi durata in care nu a mai fost curatat, cand depasim 6 luni de la ultima curatare ne putem gandi sa umblam la filtre sa vedem ce mai este prin el. In acest caz trebuie specificat ca durata de timp nu este o regula, deoarece daca inca avem debitul bun, pesti putini in acvariu si apa curata nu este nevoie de mentenata filtrelor. Al treilea indiciu este chiar calitatea apei, depunerile pe substrat si plante, particulele in suspensie din masa apei. Cand apa acvariului este incarcata cu suspensii de mizerie, cand substratul are depuneri de suprafata, cand plantele prezinta mizerie pe ele atunci este cazul sa ne gandim la curatarea filtrelor externe sau interne.
Acum a iesit o moda cu prefiltrele, niste mici filtre in mare parte fara pompa individuala, care se monteaza inainte de sorbul filtrelor si care retin mare parte din mizerie, lasand filtrul extern mare principal sa faca doar o filtrare biologica. Aceste prefiltre fac in mare doar filtrare mecanica si nu lasa sa treaca grosul mizeriei in filtrul principal. In cazul acesta se spala mai des prefiltrul si mult mai rar filtrul extern, uneori durata de functionare a filtrului extern principal fara sa se faca mentenata poate depasii si 2 ani.
Sunt multe mit-uri cum sa speli mediile filtrante din filtru, unul dintre ele este ca trebuie spalat doar in apa de acvariu sa nu moara bacteriile si sa nu deciclezi acvariul.Eu, in peste 5 ani de acvaristica, am spalat tot ce contine filtrul extern doar sub jetul direct de apa de la retea si nu am avut niciodata probleme. Aduc filtrul in cada, scot toate mediile filtrante, pun un jet puternic de apa pe ele si indepartez toata mijeria. Evit sa fac o curatenie excesiva, sau doamne fereste sa fierb mediile filtrante, deoarece toata acea mizerie crunta din filtru, acel mal si bucati de mizerie sunt miliarde de bacterii folositoare, bacterii biologice ce tin apa curata si in parametrii normali. Trebuie specificat aici ca o apa curata vizual nu e neaparat o apa buna pentru plante si pesti, ea trebuie sa contina anumite valori bune de amoniac, de nitriti si nitrati, iar toate astea sunt reglate de bacteriile biologice din filtre.
La acvariile mai mari este ideal sa fie doua filtre externe, ce vor fi curatate doar cate unul odata si la o perioada ideala de o luna intre ele. Si inca ceva de retinut ar fi ca niciodata nu se face schimbul saptamanal de apa odata cu curatarea filtrelor, dar asta e alta poveste ce se v-a spune cu alta ocazie asa ca pana data viitoare va spun motto-ul meu “cand ceva merge bine in acvaristica, nu schimba acel bine”
SALUTARE PRIETENI!
Am observat foarte multe discutii legate de fotosinteza, perlare, fixarea carbonului de catre plante … Asa ca m-am hotarit sa incerc sa scriu un text despre fotosinteza intr-o forma nu foarte stiintifica dar care sa explice procesul astfel incat sa intelegem cu totii despre ce este vorba.
FOTOSINTEZA
In primul rand sa lamurim un lucru esential. Fotosinteza este un termen care defineste, de fapt, doua procese clare care se desfasoara in organul fotosintetic al plantelor, frunza. Desi ele sunt legate si asigura continuitatea procesului.
Asadar avem FOTO si SINTEZA.
FOTO este faza in care lumina este captata de pigmentii clorofilieni si in care energia luminoasa este converitita in energie chimica. SINTEZA este faza in care energia chimica este folosita pentru sinteza substantelor self ale plantei pornind de la un precursor, glucoza. Sa le luam pe rind …
Avem un acvariu plantat, cu diverse plante, cu cerinte diferite si ritm de crestere diferit. Unele sunt plantate in substrat, altele prinse de lemn sau piatra, altele plutitoare. Se aprinde lumina. Brusc, acvariul arata mirific, luminos. In anumite conditii, dupa un timp, se observa mici bule de oxigen, ca niste perle stralucitoare, adunindu-se sub frunze si, in cele din urma, ridicandu-se la suprafata apei. Perlarea, un fenomen dorit de toti posesorii de acvarii plantate desi nu absolut necesar sau benefic pentru plante.
Ce se intimpla?
In structura frunzelor exista o formatiune numita pigment clorofilian. O “inventie” a naturii sau un dar de la Dumnezeu, care ne permite sa respiram aerul care ne inconjoara. Clorofila este de doua tipuri, A si B. Fiecare dedicata absorbtiei unui domeniu din spectrul luminos diferit, cu exceptia celui din domeniul verde. Ups! Tocmai de aceea clorofila apare ca fiind de culoare verde, pentru ca acest domeniu de culoare din spectru luminos este reflectat de catre clorofila. In rest, radiatia luminoasa este absorbita si folosita in faza FOTO. Fie ca este domeniul de culoare rosie sau galbena, fie ca este cel albastru, cele doua tipuri de clorofila le poate utiliza.
Radiatia luminoasa contine fotoni. O afirmatie rudimentara dar … intelegeti ce vreau sa spun. Acest flux de fotoni ajunge pe suprafata frunzei si este absorbit de aceasta. Aici intervine primul element de baza al procesului fotosintetic : apa. Adica H2O. Adica doua molecule de hidrogen si una de oxigen (conform valentelor celor doua elemente, evident). Are planta nevoie de oxigen? Are nevoie de carbon? In aceasta faza, nu. In acest moment planta are nevoie de cel mai important element chimic, fara de care nici o biosinteza nu poate fi initiata : hidrogenul. Fenomenul unic si esential este acela ca fotonii activeaza electroni care separa apa in elementele componente, oxigenul si hidrogenul. Fiecare molecula de apa elibereaza un O si doi H. Fain! Plantele fac electroliza apei! Super!
Insa, planta nu are nevoie de atata oxigen. Ce sa faca cu el? Il da pe usa afara! Pe partea inferioara a frunzelor exista niste formatiuni numite stomate (de la grecescul “stoma”, toata lumea il cunoaste). Au aspectul a doua formatiuni cu aspect de rinichi, alaturati, definind si delimitind intre ele un orificiu. Stoma! Practic este un fel de organ buco-anal al plantei. Pe acolo se hraneste, pe acolo excreta, pe acolo respira. OK, nu neaparat in ordinea asta. Asadar, frunza se umple cu un “deseu” rezultat al descompunerii apei, oxigenul. Si daca e deseu, il elimina. In conditii extreme, perlarea. Fac aici o paranteza : perlarea nu este un semn al descompunerii plantelor! Acela se numeste streaming. Dar, ma rog, unii inca mai cred in povesti.
Asadar, frunza elimina oxigenul in exces si ramane cu higdrogenul. Ei, aici imi cer scuze dar trebuie sa fiu putin mai … stiintific! Hidrogenul, pentru planta, este precum hidrogenul pentru Hindenburg : o sursa de energie. Insa cum sa folosesti aceasta sursa. Ei bine, avem doua substante care au abilitatea de a se combina cu hidrogenul si astfel de a se activa. Acestea sunt ADP si NADP. Practic sunt depozitarii energiei necesare fazei de SINTEZA, aceea a fixarii carbonului si sintezei substantelor de tip self. Prin aditia de hidrogen la acestea, obtinem ATP si NADPH. Savantii au gasit si un termen pentru asta : fosforilare! Procesul este repetitiv, asa ca dupa ca isi fac treaba, se intorc in forma initiala si mai iau o portie de hidrogen.
Si cu asta, faza FOTO s-a terminat. Este ceea ce este numit faza dependenta de lumina sau Faza Hill. Rolul ei este sa capteze o energie existenta in forma unei radiatii si sa o transforme in alta forma de energie, cea chimica, pe care planta o poate utiliza. Evident, procesul este continuu, pe toata durata de iluminare. Insa, ca sa intelegem, o tratam separat.
SINTEZA.
Asta este cea mai spectaculoasa. Aici aflam de ce este utila aditia de CO2 in apa si care este cel mai important element chimic de care depind plantele.
In acesta faza carbonul din CO2 este captat de catre planta si convertit in structuri organice de tip self. Atentie : carbonul din CO2, nu carbonul din povestea frumoasa a carbonului lichid (glutaraldehida). He, he!
Exista o clasificare a plantelor in functie de numarul de atomi de carbon utilizati pentru sinteza substantei organice primare. In functie de acesta sunt plante de tip C3 si plante de tip C4. Adica plante care utilizeaza 3 atomi de carbon sau 4 atomi in procesul de biosinteza primara. OK, mai sunt si plantele de tip CAM, care pot fixa carbonul in forma unui compus, malatul, fara sa depinda de lumina, dar nu e cazul nostru. Sunt diverse soiuri de suculente cum ar fi aloe. Totusi, merita mentionat ca astfel de plante sunt binevenite in dormitoarele noastre. Fac o purificare a aerului pe timpul noptii.
Deci, soseste elementul de baza al oricarui sistem organic, carbonul. Numai ca e legat de oxigen. Majoritatea plantelor sunt de tip C3. Asa ca aici intervine Ciclul Calvin. Cu energia pompata de faza de FOTO, carbonul este separat de oxigen si introdus intr-un ciclu de biosinteza. Planta produce substanta care constituie precursorul pentru restul substantelor de tip self : glucoza. Adica C6H12O6. Numai ca este o mica problema aici. Dioxidul de carbon se scrie ca … CO2. Daca iese C ramine O2. Sper ca acum inteleg si circotasii de ce, chiar si dupa stingerea luminii, plantele inca mai perleaza si de ce nu trebuie sa oprim aditia de CO2 odata cu stingerea luminii (detalii in privat, rog MS).
Ciclul Calvin incepe. Carbonul trece prin citeva faze succesive si este incorporat in glucoza. Adica 2 x C3! Interesant, nu? Planta produce o caramida din care, ulterior, in faza de intuneric sau in cea de lumina, “zideste” restul substantelor. Inclusiv pigmentii cu care, supusa stress-ului luminii, plantele arata rosii sau galbene. Aici iar nu ma pot abtine! Producatorii de fertilizanti! Rosu de la anumite minerale nu determina ci sustin pigmentarea.
Si cu asta, basta! Avem tot ce ne trebuie pentru cresterea si diferentierea organelor plantelor si pentru a le sustine sanatoase si frumoase. Ar mai fi un subiect : fertilizarea optima a plantelor. Dar asta … in episodul urmator!
CITEVA PRECIZARI
Biosinteza nu depinde numai de elementele mentionate mai sus. Importanti in proces sunt fierul, manganul si potasiul. Nu detaliem aici ca intram in alte domenii. Insa trebuie stiut un lucru : nutrienti precum fierul si manganul intervin si in fiziologia tesutului vegetal, nu numai in structura lui. Asadar, cind vedeti un semn de carenta in acest elemente, acela este un semn al disfunctiei tesutului vegetal, in sens fiziologic, nu structural. Aviz producatorilor de fertilizanti, cand dau explicatii “profi” colegilor de grup.
NOTA : Colegilor cu cunostinte de biologie si chimie mai profunde, imi cer scuze pentru termenii profani. Acest text are scopul de a explica un fenomen foarte complex in termeni accesibili. Pentru cine doreste detalii foarte precise, le stau oricind la dispozitie.
Un articol scris de prietenul meu Silviu Man
Cat de importanta e temperatura in acvaristica plantata si cum anume influenteaza plantele ?
La o temperatura mica, sub 20 grade , plantele tind sa stagneze , chiar sa moara daca temperatura scade vertiginos , sunt putine plante carora le place apa rece iar una dintre ele este mossul. La o temperatura de peste 26 grade , cresterea plantelor este accelerata, dar peste 30 grade plantele incep deja sa sufere, majoritatea plantelor se dezintegreaza sau deja nu mai arata bine. Cu totii am observat sa vara acvariile plantate sunt mai luxuriante, iar masa de plante creste vertiginos. O buna racire pe timp de vara se poate face cu coolere de calculator, procedeu facut prin evaporarea apei, deci trebuie luat in calcul completarea regulata a apei lipsa din acvariu. Cresterea semnificativa a temperaturei se face vara, dar mai ales in acel moment al zilei cand lumina este aprinsa, deoarece multi dintre noi avem neoane t5 de generatie noua care functioneaza la o temperatura normala de 65-70 grade, iar intr-un capac inchis influenteaza dramatic temperatura. La mine, cu ventilatoarele de racire functionand non stop reusesc sa mentin temperatura undeva la 30 grade, tinand cont ca stau la ultimul etaj si vara , pe canicula, in camera temperatura este de 35-38 grade, iar in acvariu ajunge la 33-35 grade ( eu de exemplu la acvariile mari am cate 4 ventilatoare care functioneaza non stop, capacele sunt inchise si fiecare acvariu are cate 4 neoane t5 ). In concluzie o temperatura ideala pentru plante este de 26 grade, temperatura care ajuta plantele sa isi arate adevaratul potential si care ajuta la o crestere sanatoasa. Vara ajuta enorm schimburi de apa massive 50%, chiar si la 3-4 zile intr-un acvariu stabil. Cu pestii in apa rece sau calda este cu totul alta poveste ce se va spune cu alta ocazie, asa ca pana data viitoare va spun doar motto-ul meu…” cand ceva merge bine in acvaristica, nu schimba acel bine “.
